Despre noi

Eu şi prietenii mei de pescuit Zoran Am început din primăvara lui 2008 să pescuiesc intensiv la somn. În primii 2 ani nu am prins nici măcar un somn, au fost ani de pregătire intensivă, de învăţat, de cercetat şi încercat, ani în care am experimentat tot felul de chestii, lansete şi mulinete diferite, ce fel de barcă, care motor, sonare diferite, tot felul de momeli şi metode, potrivite sau mai puţin potrivite, sisteme noi şi vechi, până când am ajuns să fiu în sfârşit mulţumit cu ceea ce ştiu şi cu ceea ce pescuiesc. Nu că n-aş mai avea de învăţat, ba din contră, zi cu zi adaug câte ceva cunoştinţelor mele. Iar dacă voi găsiţi ocazia de a mă învăţa la mai bine, daţii bătaie, abia aştept! Nici o clipă nu m-am lăsat păgubaş şi nici intimidat de nereuşită, am insistat mereu, până când, în sfârşit, în anul 2010, a început răsplata. Iar de reuşita din anul 2011 nu mă pot deloc plânge, deoarece am prins (personal şi împreună cu cei ce au pescuit în barca mea, după „reţeta“ mea) în jur de 50 de somni, dintre care 3 au fost peste 2 metrii, cel mai mare fiind de 2,29 metrii. Visul meu a fost de la bun început un dril cu un somn de peste 2 metrii. Reuşind să depăşesc mărimea capturii dorite, am ridicat acum ştafeta la 2,5 metrii. Însă dorinţa cea mai mare rămâne încă captura unui somn de peste 2 metrii, însă a unui “somn de aur” – adică al unui Albino! Duţă Duţă e prietenul meu încă din liceu şi pescarul pe care te poţi bizui că te susţine nu numai la o partidă de pescuit la somn pe Vârful Omu, ci chiar şi pe Mont Everest. La fiecare concediu ce-l petrec în România mergem împreună la pescuit, muncind amândoi egal, la fiecare acţiune cot la cot. Spun “muncind” pentru că pescuitul la somn nu-nseamnă 2 ore de plutărit. Nuuuu…! Dar asta veţi putea citi mai încolo. Duţă e un pescar excelent ce se adaptează imediat oricărei situaţii, insistă şi încearcă diferite metode şi locuri, un tip glumeţ şi foarte plăcut la vorbă, care nu exagerează niciodată cu mărimea sau numărul peştilor prinşi. Erwin Prietenul meu Erwin, care locuieşte în acelaşi oraş cu mine, în Rastatt (Germania), este unul dintre cei mai buni pescari de crap pe care îi cunosc eu. Din vara lui 2011 vine însă tot mai des cu mine la pescuitul la clonc, această metodă de pescuit făcându-i extrem de multă plăcere. Deseori mă uimeşte cu simţul lui pronunţat de a mirosi unde se află peştele căutat, reuşindu-ne astfel multe capturi frumoase. Thomas şi Mario Thomas şi Mario sunt prietenii mei din Ludwigshafen (Germania), care s-au axat pe vânătoarea de somni încă din anul 1995, nişte băieţi foarte de treabă care nu ascund şi nu tăinuiesc nimica din ceea ce cunosc în arta pescuitului de somn, băieţii de la care am şi învăţat foarte multe lucruri despre acest pescuit. Şi ei au experimentat de la bun început tot felul de materiale şi accesorii posibile (lansete, mulinete, fire, ancore, cârlige,…), perfecţionându-şi astfel la maxim echipamentul de pescuit la somn. Prin insistenţa lor de zi cu zi, concentrată doar asupra pescuitului de somn, le-au reuşit astfel capturi foarte multe şi foarte mari. Însă o mică comparaţie între capturile lor şi ale mele din 2011 arată că nu doar insistenţa contează, ci şi metoda la momentul potrivit şi în locul optimal. Astfel, lor le-au reuşit în anul 2011, până în luna octombrie, să prindă 9 somni, dintre care 5 au fost peste 2 metrii. Dar, prin pagina lor de internet, numită “Rheinwaller.com” (tradus înseamnă “Somn de Rin”), au îndrumat o mulţime de pescari spre capturi capitale, printre care s-a numărat şi somnul record cu o lungime de 2,62 metrii, prins în iunie 2011.